Fri. Sep 24th, 2021

PS Ignatie a participat la Sfânta Liturghie patriarhală cu prilejul hramului și al Serbării de la Mănăstirea Putna

7 min read

La marele Praznic al Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Putna a îmbrăcat veșminte de sărbătoare. Obștea monahală, credincioșii, tinerii și pelerinii prezenți au avut deosebita bucurie de a-l avea în mijlocul lor pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul hramului mănăstirii, dar și al Serbării de la Putna, moment aniversar al Marii Serbări de la Putna din anul 1871.
Dimineața, în sunet molcom de bucium, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de șapte ierarhi ai Bisericii noastre, a fost condus în biserica Mănăstirii Putna de către un sobor de preoți și diaconi, pentru a se închina la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Preafericirea Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie împreună cu soborul de ierarhi format din Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a amintit momentele de început ale sărbătorii de astăzi. „Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului începe să se răspândească mai întâi la Ierusalim, apoi la Constantinopol, începând cu secolul al V-lea, deci după anul 400. Despre adormirea Maicii Domnului Sfânta Scriptură nu spune nimic, pentru că nu s-a scris despre aceasta, dar tradiţia Bisericii noastre a consemnat faptul că Maica Domnului a trecut la viaţa veşnică şi anume a murit la Ierusalim în casa în care stătea şi a fost dusă să fie înmormântată în satul Ghetsimani”.
Preafericirea Sa le-a vorbit celor prezenți și despre mutarea la Cer a Maicii Domnului, amintind scrierile Sfinților Părinți. „Informaţii despre această trecere a Maicii Domnului la viaţa veşnică, sau această mutare a ei, ne oferă mai multe scrieri despre viaţa Maicii Domnului, dar mai ales predici ale unor părinţi sfinţi ai Bisericii. În secolul al VIII-lea, mai ales, ne-au lăsat predici de o mare frumuseţe despre Adormirea Maicii Domnului Sfântul Ioan Damaschin, Sfântul Gherman, Patriarhul Constantinopolului, şi scrieri imnografice, liturgice, precum cele ale Sfântului Cosma Melodul”. (…) „Pentru că din trupul ei S-a format Trupul lui Dumnezeu Cuvântul, Fiul cel veşnic al Tatălui ceresc, născut veşnic din Tată fără mamă, S-a născut ca om din mamă fără tată, nu putea să rămână în mormânt şi să cunoască stricăciunea, sau coruptibilitatea, trupul din care Dumnezeu Cuvântul S-a întrupat. De aceea, atât sinaxarul, cât şi condacul spun că ea a fost mutată la viaţa cerească, mai întâi sufletul, în momentul morţii, al despărţirii sufletului de trup, şi la scurt timp şi trupul ei, care a fost mutat la viaţa cerească lângă Fiul ei.”
Un moment aparte a fost cel în care Preafericirea Sa a dăruit Mănăstirii Putna un set de Sfinte Vase din argint masiv, lucrate în filigran aurit, confecționate în atelierele Patriarhiei Române, punctând că este cel mai puternic simbol liturgic al comuniunii românilor în Iisus Hristos prin rugăciunile Maicii Domnului. Împreună cu Sfintele Vase, Preafericitul Părinte Patriarh a mai dăruit mănăstirii și un kilogram de tămâie naturală din Oman, câteva cărți publicate de Editurile Patriarhiei Române și 6.000 de iconițe pentru a fi dăruite tuturor celor prezenți la marele eveniment. Acestea din urmă reproduc icoana Adormirii Maicii Domnului pictată de iconarii Mănăstirii Putna și face parte din setul de icoane praznicare oferite de Mănăstirea Putna pentru împodobirea Catedralei Mântuirii Neamului.
În semn de recunoștință, Înaltpreasfințițul Părinte Calinic i-a dăruit Preafericirii Sale, din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și a Mănăstirii Putna, o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos pictată manual pe fuziune de sticlă.
A urmat apoi unul dintre momentele cele mai semnificative ale zilei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel sfințind candela din argint masiv oferită de studenții români din țară și din afara granițelor acesteia. Candela, ce are înălțimea de 40 cm, amintește de modelul urnei comemorative dăruită de poetul Mihai Eminescu și colegii săi de generație în anul 1871.
Domnul Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române, a susținut un discurs în care a amintit cum s-au desfășurat evenimentele în anul 1871, în ziua Marii Serbări. „Evenimentele de la Putna de acum 150 de ani găseau poporul român, cel mai numeros popor din sud-estul Europei, risipit în mai multe țări. Din fericire, nucleul său, dar nu și cea mai mare parte a acestui popor, era concentrat începând cu anul 1859 în România, formată pe atunci doar din Oltenia, Muntenia, Moldova dintre Carpați și Prut și din Bugeac, cele 3 județe din sudul Basarabiei. Cea mai mare parte a pământului nostru și a poporului român se afla sub stăpânirea imperiilor vecine: Dobrogea era sub otomani, Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina erau sub austro-ungari, pe lângă mulți români, risipiți prin Balcani, care n-au avut niciodată șansa să trăiască în propriul stat românesc. Tinerii români studioși, din România și din teritoriile românești înstrăinate, s-au gândit atunci ca prin cinstirea amintirii celui mai important domnul pe care l-au avut românii în Evul Mediu, Ștefan cel Mare și Sfânt, să stimuleze efortul fundamental al libertății și unității naționale a tuturor românilor. Și unde se putea mai bine decât în locul nostru sfânt, în Mănăstirea Putna?”
Domnia sa le-a vorbit celor prezenți și despre Marele Voievod care a fost un exemplu demn de urmat pentru tinerii de la Serbarea din 1871. „Fiind considerat unul dintre cei mai mari oameni politici europeni, singurul român, domn de țară românească, care a primit din partea Papalității titlul de Atlet al lui Iisus Hristos și singurul moldovean căruia cronicile Țării Românești îi dau șaptesprezece ani de domnie la sud de Carpați, supranumit în anumite surse occidentale, Rege al Daciei, dăruit cu titlul de Țar sau de Împărat, domnul Moldovei apărea tinerilor de la 1871 drept un simbol perfect al adunării naționale românești. Astăzi, prea cinstită adunare, la 150 de ani de atunci, se cuvine să ne înclinăm în fața memoriei acelor făurari de țară. Putem spune și noi că de astfel de vremuri se-nvredniciră cronicarii și rapsozii. Ar trebui să ne înălțăm și să le urmăm exemplul într-o societate secularizată, dezorientată, cum e societatea europeană de astăzi, în care toate marile valori ale omenirii sunt puse sub semnul întrebării. Ar trebui cu bună cuviință și cu smerenie să ne vedem de rânduiala noastră, să luăm exemplul marilor cărturari de la Putna, de la Vasile Alecsandri până la Mihai Eminescu. Pentru mulți români de astăzi, ca și pentru cei de la 1871, patria este limba română. Dar pentru noi, în general, ca oameni, patria noastră trebuie să fie credința noastră. Credința aceasta în care ne-am născut și fără de care n-am fi și astăzi mai mult ca oricând. Biserica este egală cu lumea, iar Biserica noastră este egală cu națiunea română. De aceea, haideți să luăm tradițiile și istoria, ca să ne fie un imbold pentru prezent și pentru viitor, să ne închinăm cu smerenie, cum au făcut strămoșii care au construit această țară, să prețuim limba și să ne cunoaștem cu demnitate locul în Europa.”

În acordurile Baladei lui Ciprian Porumbescu, interpretată la vioară de Tudor Andrei, reprezentanții tinerilor prezenți în aceste zile la Mănăstirea Putna au așezat Candela Aniversară aprinsă pe mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Totodată, au fost depuse flori la bustul poetului Mihai Eminescu din incinta așezământului monahal, dar și la efigiile organizatorilor serbării din 1871 și ai serbării din 1904, precum și la plăcile comemorative ale reeditărilor serbării.
În cea de-a doua parte a zilei, în cadrul manifestărilor dedicate Serbărilor de la Putna au urmat un concert organizat de Centrul Cultural „Bucovina” și Slujba Privegherii în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni și a ctitorilor sfinți ai Mănăstirii Putna, Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt și Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, la care a slujit Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud.
Înaintea începerii Concertului organizat de Centrul Cultural „Bucovina” a avut loc procesiunea de aducere a raclelor cu sfintele moaște în interiorul locașului de cult.
Astazi, începând cu orele 16.00, va avea loc Congresul Studențesc Aniversar, la care vor participa și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și domnul academician Ioan Aurel Pop.

Dorelian David

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes and modify by Boghiu Marius.