Sesiunea de comunicari „Acta Moldaviae Meridionalis”, la final

Timp de doua zile, joi, 28 si vineri, 29 septembrie, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui a gazduit, în Sala „ARTA”, cea de-a 46-a ediție a Sesiunii Internaționale de Comunicări Științifice „Acta Moldaviae Meridionalis”.
Evenimentul a debutat cu două comunicări în plen susținute de către prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, și col (r), prof. univ. dr. Petre Otu, de la Universitatea din București. Cele două teme au fost „Dimitrie Cantemir – Domnitor erudit la cumpănă de veac”, respectiv „Militari în politică, politica printre militari (1918-1940). Cazul Constantin Prezan”.
Au fost vernisate două expoziții. Prima, realizată în colaborare cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, se numește „Viciu și istorie la Kustenge. Pipe și lulele din colecția muzeului constănțean”. Aceasta cuprinde aproape 100 de bunuri culturale: pipe din porțelan, pipe din așa-numita „spumă de mare” (silicat de magneziu), din lut, lemn sau metal, dar și din materiale neconvenționale, precum melc de mare sau coarne de ovine și caprine. În inventarul expoziției sunt incluse și accesorii dedicate acestui viciu (portțigaret-uri) alături de celebrele pipe de TOPHANE ori de pipe europene cu motive orientale.
A doua expoziție tematică, vernisată în sala „Multimedia” a instituției, se numește „Expresivități plastice în arta momentului”. Expoziția cuprinde lucrările artiștilor: Carmen Chollet-Mocanu, Constantin-Adrian Corcăcel, Mihaela Constantin, Ana-Elisabeta Coșereanu, Cristina-Aurelia Ionescu-Berechet, Georgiana Georgescu, Emil Lazăr, Liviu-Adrian Sandu, Liviu Șoptelea, Irina Mihaela Ureche, participanți în cadrul sesiunii de comunicări științifice de la Vaslui, nu numai ai secției de artă, dar și conservare-restaurare, etnografie și artă populară și chiar istorie și arheologie veche.
Au luat cuvântul conf. univ. dr. Liviu-Adrian Sandu și lectorul univ. dr. Constantin-Adrian Corcăcel, de la Facultatea de Arte a Universității „Dunărea de Jos” din Galați.
În cadrul festivităților de deschidere a fost lansat Anuarul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, „Acta Moldaviae Meridionalis”, nr. XLIII (2022). De asemenea, a fost prezentată revista semestrială a instituției de cultură, „File culturale vasluiene”, nr. 5 și nr. 6.
Nu au lipsit lansările de carte:

• „Plastica antropomorfă descoperită în situl cucutenian de la Tăcuta – Dealul Miclea / Paic (2011-2019). Puterea mare a lucrurilor mici”, semnată de prof.univ.dr. habil. Dumitru Boghian, dr. Ciprian Cătălin Lazanu, dr. Sergiu-Constantin Enea.
  În prima zi a sesiunii, a fost susținut un mini-concert excepțional, invitații fiind încântați de momentul artistic oferit de formația Three for Music.

Comunicari pe sectii

Specialiştii prezenți – istorici, cercetători, cadre didactice universitare, manageri și alți profesionişti – au susținut comunicări științifice pe mai multe secțiuni în cele două zile ale sesiunii.
Lucrările Sesiunii s-au desfășurat pe următoarele secțiuni: Arheologie, Istorie Veche și Medievală (Sala de ședințe a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Istorie Modernă și Contemporană, Personalități (Centrul de formare al Bibliotecii Județene „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui – joi, Sala „Multimedia” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui – vineri), Numismatică și Medalistică (Sala Arheologie și Istorie Veche din expoziția de bază a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Etnografie și Artă populară (Sala Etnografie și Artă populară din expoziția de bază a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Secția Pedagogie Muzeală (Sala Etnografie și Artă populară din expoziția de bază a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Artă Modernă și Contemporană românească (Sala „Multimedia” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui), Conservare – Restaurare (Sala Personalități din expoziția de bază a Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui). La acestea s-a adaugat secția de dezbatere Management muzeal, la care au fost prezenți manageri ai muzeelor din țară.

Dorelian David