ZIUA CULTURII NATIONALE (15 IANUARIE)

Data de 15 ianuarie are, în cultura românescă, două semnificații importante. Este marcată ziua poetului Mihai Eminescu (născut pe 15 ianuarie 1850), iar din anul 2011, la această dată este sărbătorită și Ziua Culturii Naționale. Mihai Eminescu a fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel. A fost activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul “Timpul”. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară – poezii, proză, dramaturgie – şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902. Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. Despre marele poet român, Tudor Arghezi a fost: „Fiind foarte român, Eminescu e universal”. Proiectul de lege prin care 15 ianuarie a devenit și Ziua Culturii Naționale a fost adoptată a fost adoptată în anul 2010. Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări. Muzeul Naţional de Istorie a României expune, în premieră, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie, un bun cultural aparte aflat în colecţiile sale – Cupa de la Montpellier, primul premiu internaţional acordat literaturii române pentru poezia “Cântecul gintei latine” a lui Vasile Alecsandri. Creată în anul 1869, Societatea pentru studiul limbilor romanice a decis, cu prilejul adunării din anul 1875, organizarea unui concurs cu tema “Cântecul latinului”, la care să fie invitaţi să participe reprezentanţi ai tuturor limbilor şi dialectelor de origine latină, iar cea mai reuşită poezie să fie premiată cu o cupă.