15/06/2024

Zicere de la PS Ignatie: „Ar trebui să avem milă și foarte multă dragoste față de cei care decid să își schimbe viața din punct de vedere moral”

4 min read

Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a săvârșit slujba de resfințire a bisericii din localitatea Coșca, filie a Parohiei Coșești, Protopopiatul Vaslui.
După slujba de resfințire, a urmat Sfânta Liturghie, oficiată pe un podium în apropierea locașului de cult. Răspunsurile la strană au fost date Grupul psaltic „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi” al Catedralei Episcopale din Huși, coordonat de diaconul Vlad Mironescu.
În cuvântul adresat celor prezenți, Ierarhul Hușilor a vorbit despre momentul convertirii vameșului Matei, cel care a fost chemat de Domnul Hristos la apostolat:
„Dar fariseii şi cărturarii lor murmurau către ucenicii Lui, zicând: De ce mâncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi cu păcătoşii?” (Luca 5, 30)
Pasajul evanghelic ne vorbește despre răspunsul prompt, fără niciun fel de zăbavă, pe care vameșul Matei l-a dat lui Hristos atunci când a fost chemat la apostolat.
În mentalitatea vremii respective, a fi vameș sau colector de taxe era echivalent cu a fi considerat un om impur, care nu merită niciun fel de respect. Vameșii strângeau impozitele pentru ocupantul roman și erau desconsiderați cel puțin din două motive. Primul era de natură religioasă: vameșii erau în contact permanent cu păgânii, iar acest lucru, în mentalitatea legii mozaice, era considerat ca un fel de păcat. Al doilea motiv era din cauza faptului că nu erau cinstiți. Pe lângă ceea ce era stabilit să fie colectat, aceștia mai plusau câte ceva. Erau corupți, cereau mai mult decât se cuvenea și decât era stabilit. Evreii erau extrem de nemulțumiți de aceștia.
Un asemenea vameș a fost chemat la apostolat, să devină ucenicul Domnului Hristos. De la el avem o Evanghelie. Matei este chemat de Domnul să Îl urmeze. Ni se spune că acesta, când a fost chemat, a răspuns cu maximă promptitudine, lăsând totul în urma sa, pentru a-L urma pe Hristos. În sufletul vameșului Matei s-a stârnit o bucurie deosebită, o stare de euforie spirituală. Acest lucru l-a determinat să Îl invite pe Domnul Hristos să prânzească în casa sa. Hristos răspunde invitației și se așază la masă cu toți cei care erau prieteni ai vameșului Matei.
În invidia, gelozia și răutatea lor, cărturarii și fariseii nu s-au putut bucura că un om a decis să renunțe la viața de păcat, reprobabilă moral. Ei i-au reproșat lui Hristos, prin ucenicii Săi, spunând: „de ce intrați în casele oamenilor păcătoși, netrebnici, cu care nu merită nici măcar să te întâlnești?”
Preasfinția Sa a vorbit despre atitudinea pe care trebuie să o manifestăm față de cei care iau decizia de a-și schimba viața și îmbrățișează valorile credinței noastre:
Pentru cărturarii și fariseii prezenți la această cotitură radicală din viața lui Matei vameșul, faptul că acesta a decis să Îl urmeze pe Hristos nu a constituit o sursă de bucurie. Dimpotrivă! Ei au început să cârtească.
Regăsim, din nefericire, și în viețile noastre, această atitudine. Când vedem pe cineva că renunță la o viață care era în totală disonanță cu cerințele Evangheliei, judecăm, nu credem în întoarcerea lui. Îi așezăm multe etichete și îl suspectăm a fi ipocrit, om de a cărui schimbare ar trebui să ne îndoim. Îl catalogăm ca fiind superficial, că se va întoarce la cele pe care le-a părăsit; nu avem încredere că acea schimbare a fost radicală.
Hristos le dă o replică fariseilor și cărturarilor: „nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Eu nu am venit pentru cei care se consideră drepți (care împlinesc legea în forma ei exterioară), ci pentru cei păcătoși”.
Prin această dragoste și deschidere spre cei care erau considerați paria ai societății, Domnul Hristos ne învață că ar trebui să avem milă și foarte multă dragoste față de cei care decid să își schimbe viața din punct de vedere moral.
Acestea sudează decizia unui om și îl încurajează. Mai mult decât atât, mila și dragostea conferă unitate, într-o societate dezbinată, în care avem tendința de a ne „mușca unii pe alții, ca niște reptile”, după cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul.
Este foarte necesar ca atunci când cineva se întoarce înspre credință, noi să avem încredere în ceea ce el și-a propus și să căutăm, prin tot ceea ce ne stă în putință, să simtă că este susținut, iar nu împiedicat.
Hristos să fie Cel care ne inspiră și ne deschide inima înspre a fi sensibili și a ne bucura cu adevărat când cineva despre care am știut că este un om cu viață imorală, se întoarce. Să credem că se poate schimba, că își poate transforma iadul, în care a trăit până atunci, în rai – prin smerenie, renunțare la păcat și comuniune cu Dumnezeu.
La finalul Sfintei Liturghii, în semn de recunoștință pentru activitatea pastorală desfășurată, Părintele Episcop Ignatie i-a oferit părintelui paroh Ionel Ilie Distincția de vrednicie „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a Episcopiei Hușilor, iar doamnei preotese Elena Ilie Distincția de vrednicie „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi”. De asemenea, cei care au contribuit la reabilitarea sfântului locaș au primit diplome din partea Ierarhului Hușilor.
Tot în aceeași zi, Preasfințitul Părinte Ignatie a oficiat slujba de binecuvântare a clădirii Căminului cultural din comuna Ivănești.

Dorelioan David

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.