Fri. Sep 24th, 2021

Zicere de la PS Ignatie: „Tradiția Ortodoxă este cea care dăruiește Maicii Domnului cinstirea cea mai adevărată. În cinstirea Maicii Domnului, nu există nicio supralicitare a importanței ei în istoria mântuirii, dar nici o minimalizare”

4 min read

Preasfințitul Părinte Episcop Ignatie a oficiat slujba Paraclisului Maicii Domnului la Catedrala Episcopală din Huși.
În cuvântul adresat celor prezenți, Ierarhul Hușilor a explicat o expresie regăsită în slujbele Bisericii, prin care o numim pe maica Domnului:
«Bucură-te, chivot poleit cu Duhul!» (Stih din Acatistul Bunei Vestiri)
Pentru a înțelege, atât cât este cu putință minții omenești, taina Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Părinții Bisericii noastre au folosit în imnografie, comparații, metafore, care să pună în lumină cinstirea celei care L-a adus pe Dumnezeu-Fiul printre noi oamenii.
Preasfânta Fecioară Maria ne-a făcut cel mai minunat dar, pe Iisus Hristos, ce-a de-a Doua Persoană a Sfintei Treimi, Care s-a născut ca Om, din pântecele său curat.
Acatistul Bunei Vestiri – rugăciunea normativă, paradigmatică pentru toate celelalte modalități de cinstire liturgică a Maicii Domnului – o numește „chivot de aur, poleit cu Duhul”. De ce o numește astfel imnograful?
În cărțile veterotestamentare, cu precădere Ieșire și Numeri, ni se spune că în Chivotul Legământului erau adăpostite toiagul lui Aaron, mana și tablele legii.

Maica Domnului este cea care L-a avut în chivotul pântecelui său pe Cel care ne-a dăruit, fiecăruia, toiagul lui Aaron – Crucea cea de viață făcătoare, prin care am descoperit, cu adevărat, ce înseamnă iubirea desăvârșită a lui Dumnezeu.

Iubirea Sa nu este una fluctuantă, ca a oamenilor, ci suntem iubiți chiar și atunci când ne revoltăm, când Îl disprețuim pe Dumnezeu. Cu cât este mai mare ura oamenilor, cu atât iubirea Sa este mai covârșitoare, tocmai pentru a înghiți și pulveriza răutatea îndreptată dinspre oameni spre Dumnezeu.

Hristos este adevărata «mană», pentru fiecare dintre noi. Trupul și Sângele Lui sunt cele care ne hrănesc și permanentizează în viața noastră calitatea de membri ai Bisericii.

Oricât de mult ne-am ruga și am participa la slujbele Bisericii, dacă noi nu căutăm să ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos, vom rămâne niște creștini nominali sau asemănători cu neoprotestanții. Aceștia pun accent pe cuvânt și pe cântare, excluzând, din toată cinstirea pe care o au față de Hristos, Împărtășania cu Trupul și Sângele Lui. Este cuvântul pe care ei îl ignoră și despre care Domnul ne-a dat legământ: «Aceasta să o faceți întru pomenirea Mea. Ori de câte ori vom face aceasta – spune Sfântul Vasile cel Mare – moartea Mea veți mărturisi, Învierea Mea veți propovădui».

Hristos este, pentru fiecare dintre noi, El Însuși, o poruncă. Așa cum Dumnezeu pe Muntele Sinai i-a pus în mână lui Moise tablele legii, scrise pe piatră, Hristos, în Noul Testament ne dăruiește porunca iubirii, în care sunt concentrate toate celelalte porunci. El însuși este Iubirea.
Părintele Episcop Ignatie a arătat că slujbele Bisericii redau fidel învățătura ortodoxă despre Maica Domnului:
Toate textele liturgice au fundament scripturistic.
Să nu îi credeți pe cei care spun că noi acordăm o cinstire exagerată Maicii Domnului. Toate imaginile, comparațiile sau metaforele pe care le auzim în slujbe au fundament scripturistic.
Este important să avem capacitatea de a face corelația necesară. Acest lucru presupune să avem o lectură biblică consistentă, să ne hrănim noi înșine din Sfânta Scriptură. Atunci le vom înțelege. Au în ele un firesc deosebit.
Tradiția Ortodoxă este cea care dăruiește Maicii Domnului cinstirea cea mai adevărată. Nu se pune problema de a fi exclusiviști sau de a scoate în evidență că suntem unici. Este un adevăr.
În Ortodoxie, în cinstirea Maicii Domnului nu există nicio supralicitare a importanței ei în istoria mântuirii, dar nici o minimalizare – așa cum se întâmplă, din păcate, în cultele neoprotestante.
În Tradiția Ortodoxă, locul Maicii Domnului este precis: ea este cea care Îl naște pe Fiul lui Dumnezeu ca Om, în chip feciorelnic, curat, desăvârșit, prin umbrirea Duhului Sfânt, și ni-l aduce nouă, oamenilor.
Ea însăși a avut nevoie de mântuirea lui Hristos. Și pentru ea a venit Hristos. Nu a fost o simplă femeie. Însăși verișoara sa, Elisabeta, o numește «binecuvântată între femei», «binecuvântat este rodul pântecelui tău», «Maica Domnului meu» – Maica lui Dumnezeu-Fiul, care, ca Om, S-a întrupat.
În fiecare seară, în perioada Postului Adormirii Maicii Domnului (1 august – 14 august), în bisericile și mănăstirile de pe cuprinsul Episcopiei Huşilor, va fi săvârşită slujba Paraclisului Maicii Domnului.

Dorelian David

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes and modify by Boghiu Marius.