Thu. Apr 15th, 2021

Cum s-a sărbătorit la noi primul 23 august

5 min read

Din noianul de documente arhivistice provenite din arhivele sucursalei vasluiene a partidului comunist român, le-am selectat pe cele mai „suculente”, atât pentru cercetător cât şi pentru cititor.
Astfel, din „Raportul de activitate al Comitetului Judeţean Vaslui al PCR, Secţia Propagandă dela 23 Iulie 1945 la 23 August 1945”, am extras câteva fraze extrem de importante pentru a ne putea da seama de amploarea fenomenului comunist în această zonă. Dintr-un început, trebuie să facem cunoştinţă musai cu tovarăşii care se ocupau la acea dată de secţia în cauză: „Resortul de Propagandă al Comitetului Judeţean Vaslui are astăzi următoarea constituire: Secretar tov. Doru Cremer (evreu, n.PZ); responsabil cu propaganda, tov. Moise Abramovici (evreu, n.PZ); responsabil cu presa, tov. Antip Constantin (român, fost general al noii armate comuniste romîne, fost redactor-şef al revistei <>, născut la Unceşti, com. Zăpodeni, judeţul Vaslui, decedat în anul 2011, n.PZ); responsabil cu agitaţia, tov. Schulimsohn Rubin (evreu n.PZ); responsabil cu munca cultural-artistică, tov. Chifan Aristidi, care l-a înlocuit pe tov. Grigore Averescu care arăta multă delăsare în muncă”. Acelaşi lucru fusese notat şi în dreptul responsabilului cu agitaţia, care îl înlocuise pe tov. S. Breitman. Scribul de serviciu pe procesul verbal de şedinţă mai notase că „…tov. Tina Derfler (evreică, n.PZ) a fost numită responsabilă cu ziarele de perete şi de stradă care este ajutată de un responsabil technic, tov. Milu Steinberg (evreu, n.PZ)”.
La Plăşile: Pungeşti, Negreşti şi Codăeşti fuseseră numiţi ca responsabili următorii tovi, în ordine: Pătraşcu, Izu Sptzer (evreu) şi Drăgan. Iată cum se organizase ziua de 23 august, 1945: „(…) s’au tipărit câteva mii de fluturaşi şi lozinci unele dintre ele având portretul D-lui Doctor Petru Groza. Ziarul local <> a amintit mereu în tot felul de articole de necesitatea sprijinirii Guvernului Groza. Cu ocazia zilei de 23 August, atât în Vaslui cât şi la Plăşi s’a citit o moţiune de angajament pentru a susţine Guvernul Groza, trimiţându-se în acest sens telegrame Regelui şi Consiliului de Miniştri”. Se mai arăta că şi cu prilejul manifestaţiei de 23 august „…a fost purtat pe străzi tabloul D-lui Petru Groza şi zeci de placarde pe care se cerea sprijinirea guvernului”.
„S’a distribuit ţăranilor de la sate 30 de sape de Apărarea Patriotică”
Se pare că grija analfabeţilor din PCR nu se îndrepta şi spre ţăranii…de la oraş, de vreme ce taman aşa fusese ticluit un alt punct al raportului de activitate. Trecând peste acest incovenient semantic, merită a fi remarcată „dărnicia” celor care se auto-declaraseră apărători ai drepturilor muncitorilor şi, parafrazând, ai ţăranilor de la ţară. Iată perla extrasă din scoica gândirii marxiste a tovului secretar de atunci: „În vederea adâncirii alianţei dintre muncitori şi ţăranii dela sate, Apărarea Patriotică a trimis 30 de sape ce au fost dăruite ţăranilor”, sau, cum s-ar spune astăzi, li s-a dat drept mită electorală un număr de 30 de sape. La acest sub-punct, se amintise iarăşi despre ziua de 23 august scriindu-se că „…s’a purtat pe străzi panouri reprezentând alianţa dintre muncitori şi ţărani. De asemeni, un car alegoric simboliza aceiaş alianţă”. Despre marea cacealma şi, în acelaşi timp, greşeală politică a partidului comunist, Mişcarea Tineretului Progresist, raportorul spunea că „…a defilat de 23 August purtând tot felul de lozinci şi pancarte”. Datorită lipsei ostaşilor români din garnizoană cree le acea dată încă nu sosiseră de pe front, evreul Doru Cremer (fiul unuia din cei doi proprietari ai ziarului „Vreme nouă”) dispusese a se scrie următoarele: „Ostaşii Români n-au sosit încă în Garnizoană. În schimb, ostaşilor sovietici (subl.PZ) li s’a făcut o primire destul de călduroasă atât în Vaslui cât şi în Plasa Negreşti”. Deci, „destul de călduroasă” şi nicidecum „foarte călduroasă” sau măcar „călduroasă”, fapt ce ne face să credem că, în întâmpinarea ruşilor au ieşit „cu flori şi ţigări” doar cozile de topor locale manipulate cu dibăcie de către experimentaţii şi versaţii „instructori de partid” ce deja apăruseră în peisajul satelor şi oraşelor ca şi ciupercile frumoase ca aspect, dar otrăvite în esenţa lor.
Tot în acea zi de mare sărbătoare pentru gălăgioasa adunătură bolşevică de pe la noi, „Partidul a trimis răniţilor sovietici din Spitalul Militar Sovietic struguri, pepeni, ţigări şi cărţi poştale”. Se pare că searbăda prezenţă a oamenilor obişnuiţi la gălăgioasele manifestaţii comuniste de la Vaslui, i-a dezamăgit într-atât de mult pe liderii locali încât aceştia căutaseră să-şi laude succesul de prin alte părţi: „Plasa Pungeşti s’a evidenţiat printr’o întrunire şi o serbare mult mai frumoase ca a Negreştiului” iar cât despre organizaţia din Codăeşti părerea secretarului cu propaganda fusese şi mai proastă dând vina, totuşi, pe faptul că „…responsabilul de Propag a fost numit abea de curând”.
În concluzie, putem afirma că până la fastuoasele mitinguri şi demonstraţii ale „oamenilor muncii de la oraşe şi sate” începuturile au fost dificile, cu toată logoreea cu care tovarăşii activişti şi instructori fuseseră îndoctrinaţi pe la şcolile de cadre. Motivul slabei prezenţe la astfel de panarame bolşevice trebuie căutat în inapetenţa publicului larg pentru comunism, în general, dar şi faţă de unii consăteni sau concitadini care, dacă până mai ieri fuseseră umili meseriaşi cu carte puţină sau plugari cu pământ puţin sau deloc, acum se transpuseseră în adevăraţi mesia priviţi, totuşi, ca profeţi mincinoşi.

Paul Zahariuc

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes and modify by Boghiu Marius.